Tabuk
Tabuk (تبوك; Tabūk), scris și Tabouk, este capitala provinciei Tabuk, în nord-vestul Arabiei Saudite. Are o populație de 441.351 de locuitori (recensământul din 2004).
În apropierea orașului Tabuk a avut loc Bătălia de la Tabuk în timpul profetului Mahomed. O linie de cale ferată care a făcut legătura între Medina și Damasc a fost distrusă în timpul războiului dintre Hasmiets al Iordaniei și Khalifa Otoman.
În jurul anului 500 î.en, orașul Tabuk (pe atunci cunoscut sub numele de Taboo) a fost, împreună cu Al Ola, capitala prosperei Al Ayaneyean. Ca monumente sunt considerate moscheea istorică, cetatea Tabuk și o stație de cale ferată aparținând căii ferate Hejaz din timpul Imperiului Otoman. În regiunea Tabuk, un număr important de situri arheologice pot fi găsite, inclusiv în Al Bidaa.
În apropierea orașului Tabuk a avut loc Bătălia de la Tabuk în timpul profetului Mahomed. O linie de cale ferată care a făcut legătura între Medina și Damasc a fost distrusă în timpul războiului dintre Hasmiets al Iordaniei și Khalifa Otoman.
În jurul anului 500 î.en, orașul Tabuk (pe atunci cunoscut sub numele de Taboo) a fost, împreună cu Al Ola, capitala prosperei Al Ayaneyean. Ca monumente sunt considerate moscheea istorică, cetatea Tabuk și o stație de cale ferată aparținând căii ferate Hejaz din timpul Imperiului Otoman. În regiunea Tabuk, un număr important de situri arheologice pot fi găsite, inclusiv în Al Bidaa.
Hartă - Tabuk
Hartă
Țară - Arabia Saudită
 |
 |
| Drapelul Arabiei Saudite | |
Locuită din mileniul I î.Hr. de triburi arabe care întemeiază mici regate efemere, Peninsula Arabică este unificată pentru prima dată, între 630 și 635, de Muhammad (Mahomed), întemeietorul Islamului. De aici pornesc cavalerii arabi care vor răspândi noua religie prin Africa de Nord până în Spania, iar în Asia până în inima Indiei. O dată cu decăderea Califului Abbasid, în Peninsula Arabică iau naștere, în secolele 9 – 10, mici principate feudale, care ajung, în secolul XVI sub suzeranitatea Imperiului Otoman, situație menținută, cu întreruperi, până în 1918. Muhammad Ibn al-Wahhab pune în Nejd, după 1740, bazele unei secte islamice puritane și militante, câștigând de partea sa și pe emirul de Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii dominatoare din Arabia Saudită. Ibn Saud și fiul său cuceresc Nejdul, unificând aproape întreaga peninsulă sub autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt, în 1818, de forțe britanice și egiptene. Eșuează, astfel, prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu anul 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 –1953), emir din Nejd și imam al wahhabiților, reconstituie statul wahhabit și unește sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabice.
Valută / Limbă (comunicare)
| ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
|---|---|---|---|
| SAR | Rial saudit (Saudi riyal) | رس | 2 |
| ISO | Limbă (comunicare) |
|---|---|
| AR | Limba arabă (Arabic language) |